Sănătatea sistemului imunitar nu depinde doar de vitamine, mișcare sau odihnă. La fel de important este și ceea ce se întâmplă în interiorul intestinului, unde trăiește o comunitate complexă de bacterii, virusuri, fungi și alte microorganisme. Împreună, acestea formează microbiomul intestinal.
Departe de a fi simpli „locuitori” ai organismului, microorganismele intestinale participă la digestie, produc anumiți compuși utili și interacționează permanent cu sistemul imunitar. Relația este una reciprocă: microbiomul contribuie la modul în care organismul răspunde la mediul exterior, iar sistemul imunitar ajută la menținerea echilibrului dintre microorganisme.
Ce este microbiomul intestinal
Microbiomul reprezintă totalitatea microorganismelor și a materialului lor genetic prezente într-un anumit mediu al corpului. Cea mai mare și mai studiată comunitate se află în tractul gastrointestinal.
Compoziția microbiomului este diferită de la o persoană la alta și poate fi influențată de alimentație, vârstă, mediu, medicamente, nivelul de activitate fizică și alte caracteristici individuale. Din acest motiv, nu există un singur model de microbiom „perfect” valabil pentru toată lumea.
Un ecosistem intestinal divers și stabil poate îndeplini funcții importante, precum descompunerea fibrelor pe care organismul nu le poate digera singur și limitarea dezvoltării unor microorganisme potențial dăunătoare.
Cum comunică microbiomul cu sistemul imunitar
Intestinul reprezintă una dintre principalele zone de contact dintre organism și mediul exterior. Prin alimentație, aici ajung zilnic substanțe nutritive, microorganisme și diferiți compuși pe care sistemul imunitar trebuie să îi recunoască și să îi gestioneze.
Bariera intestinală funcționează ca un filtru atent. Ea permite absorbția nutrienților și contribuie, în același timp, la limitarea pătrunderii agenților nedoriți în organism. Microbiomul participă la menținerea acestei bariere și comunică cu celulele imunitare prin intermediul metaboliților pe care îi produce.
O parte dintre bacteriile intestinale transformă fibrele alimentare în acizi grași cu lanț scurt. Acești compuși oferă energie celulelor colonului și sunt implicați în reglarea răspunsurilor inflamatorii și imunitare. Cercetările descriu microbiomul ca pe un partener important în dezvoltarea și funcționarea imunității înnăscute și adaptive.
Ce înseamnă dezechilibrul microbiomului
Termenul de disbioză este folosit pentru a descrie modificări ale compoziției sau funcționării comunității microbiene. Aceste schimbări au fost asociate cu numeroase afecțiuni inflamatorii, metabolice și digestive. Asocierea nu înseamnă însă automat că disbioza este singura cauză a unei boli.
Microbiomul este un domeniu aflat încă în cercetare, iar legăturile observate sunt adesea complexe și bidirecționale. O afecțiune poate modifica microbiomul, după cum modificările microbiomului pot influența evoluția unor procese din organism. Din acest motiv, testele comerciale și recomandările generale de „refacere a florei” trebuie privite cu discernământ.
Cum susținem microbiomul prin alimentație
Una dintre cele mai accesibile modalități de a susține microbiomul este diversitatea alimentară. Legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele furnizează tipuri diferite de fibre, folosite drept hrană de anumite bacterii intestinale.
Fulgii de ovăz, fasolea, lintea, merele, fructele de pădure, semințele de chia și nucile sunt surse de fibre solubile. Cerealele integrale, frunzele verzi și fructele consumate cu coajă, atunci când este posibil, contribuie la aportul de fibre insolubile.
Alimentele fermentate, precum iaurtul cu culturi vii, kefirul, kimchi, miso sau anumite legume fermentate, pot completa o alimentație variată. Totuși, nu orice produs fermentat conține microorganisme vii: pasteurizarea și prepararea termică le pot distruge. De asemenea, un aliment fermentat nu poate fi numit automat probiotic fără dovezi privind beneficiile microorganismelor pe care le conține.
Sunt necesare suplimentele cu probiotice
Probioticele nu sunt o soluție universală pentru imunitate. Efectele lor depind de tulpină, doză, durată și motivul pentru care sunt administrate. Două produse care conțin specii diferite pot avea efecte complet diferite, chiar dacă pe etichetă apare aceeași categorie generală.
Suplimentele nu ar trebui alese doar pentru că promit „echilibrarea microbiomului”. În cazul simptomelor digestive persistente, al bolilor cronice, al imunității compromise sau al unui tratament medicamentos, alegerea unui probiotic trebuie discutată cu medicul specialist.
Echilibrul se construiește zilnic
Microbiomul nu poate fi „resetat” printr-o cură rapidă și nici imunitatea nu poate fi stimulată nelimitat. Organismul are nevoie, mai degrabă, de reglare și stabilitate.
O alimentație variată, suficientă în fibre, un somn odihnitor, mișcarea și utilizarea responsabilă a antibioticelor pot contribui la păstrarea unui ecosistem intestinal funcțional. Microbiomul și imunitatea fac parte din același dialog biologic, iar îngrijirea lor începe prin obiceiuri simple, constante și adaptate fiecărei persoane.
În Revista Holistică BEAUTÉ toate informațiile sunt prezentate într-o manieră transparentă cu scop informativ.